sâmbătă, 10 iulie 2010

Invatatoare la Berchisesti


Și așa, mai cu greutăți, mai cu bucurii, au trecut cei patru ani de școală pedagogică și într-o bună zi de vară a lunii iunie a anului 1955 ne-am trezit noile absolvente ale promoției 1954 – 1955 chemate la secția de învățământ a regiunii Suceava, unde ne-am prezentat toate, cu excepția unei singure colege, Wuzik Inge, care n-a vrut nici să dea examenul de stat, sub pretextul că nu voia să fie repartizată ca învățătoare în vreun sat.
Eram chemate câte patru într-un birou în ordinea descrescătoare a mediilor ce le primisem la examenul de stat. În funcție de preferințele noastre și, bineînțeles, în limita locurilor vacante ce erau afișate pe ușa biroului, primeam repartiția.
Am avut fericirea să fiu chemată în acel birou, unde ni se pecetluia soarta, printre primele patru absolvente din clasa mea, împreună cu Mihailiuc (Monor) Silvia, Catargiu (Păstrăv) Maria, actualmente decedată și Pavel (Chihăiță) Floarea, întrucât întruneam aceeași medie, 4, 80. Da, aveam media 4 la matematică, iar la celelalte materii media 5. Media 4 la matematică, mai mică decât celelalte medii, m-a avantajat în decursul viitorilor ani, caci cu
Fără nici o problemă, am primit decizie ministerială pentru școala din Berchișești, spre invidia celor două colege care au primit repartiție în județul Botoșani.
Cu câteva zile înainte de începerea anului școlar 1955-1956, tata m-a dus cu căruța cu câteva lucrușoare de strictă necesitate pentru a mă prezenta la școală și a mă stabili la o gazdă.